Verde-rock-stop – o nuntă ca-n povești (moderne)

Pe Ioana și Sorin i-am cunoscut la nunta Andreei și a lui Teodor. Nu aveam atunci de unde să știu că îmi vor deveni clienți, că voi descoperi doi oameni extraordinari și că vor deschide și sezonul 2015 al nunților mele. 😛

Pentru început, vreau să spun că îmi plac grozav de mult nunțile din luna mai. Pe lângă faptul că nu cred în superstiții, în general, cele legate de nuntă sunt chiar haioase rău. Cu toate astea, nu o dată am fost nevoită să caut locuri mai puțin drăguțe pentru nuntă, pentru că în mai ”nu se punea problema” unui astfel de eveniment. Uneori nici măcar nu e vorba de superstiția sau frica miresei, ci de cea a mamei ei, care știe ea din bătrâni că nu e bine să faci nuntă în luna mai. Mă mândresc cu cupluri fericite pe care le-am ajutat să se căsătorească (și) în luna mai! Ca o notă finală la această idee, sunt cea mai puțin superstițioasă persoană pe care o cunosc. Și puteți să vă bazați pe mine în combaterea oricărei superstiții, la (aproape) orice oră!

Ioana și Sorin au știut de la început că vor nunta în mai 🙂 Cu toate astea, am petrecut ceva timp în căutarea localului. Adevărul este că fiecăreia din opțiunile pe care le-am avut în vedere îi lipsea ceva și a fost mai greu până am identificat compromisul cel mai mic. Dar, apoi, lucrurile s-au conturat firesc, aș spune chiar genial de firesc, pentru că în ziua nunții am lucrat cu doi prieteni dragi, nu cu doi clienți. Știu că pare un clișeu mega-uzitat, doar că nu știu altfel cum să vă spun că am simțit că fac parte din universul lor (nuntesc, cum altfel) și că ei îl înțeleg cu foarte mult bun simț pe al meu și că nu e problemă pe care să nu o putem discuta, și nu e neînțelegere pe care să nu o putem depăși.

După ce am rezolvat partea cu restaurantul, am început să croim niște povești cu verde (și) pădure, cu invitații custom făcute din carton reciclat, cu mărturii  de mireasă handmade (sic!), cu muzică faină live, cu gustări (multiple) de gelato și cu multe altele pe deasupra.

Următoarea oprire, însă, a fost la discuția cu și despre fotografi. Am fost de-a dreptul fericită când cei doi mi-au spus că vor să lucrăm cu Marius Bărbulescu, cu care de mult timp așteptam să colaborez. Întâlnirea a fost pe ritmul văzut, plăcut, semnat, bifat. Și bine a fost că așa au stat lucrurile, după cum se poate vedea și din fotografiile care ilustrează articolul de față 😛

 

Ne-am gândit un pic și la muzică, dar nu prea mult, pentru că Sorin s-a declarat convins de prestațiile Popas Band, așa că Marius Popa ne-a convins și el că trebuie să lăsăm muzica pe seama lui și că o să fie bine. Aici vreau să fac o scurtă paranteză și să vă spun că Marius Popa este un om cu atât de mult bun simț, încât pare venit din alte vremuri. O fi de vină și costumația originală cu care se prezintă la evenimente, nu zic nu… Dar omul ăsta e fain de tot, vă spun eu!

N-a durat mult și ne-am ales și cu invitații, la care am lucrat cu maximă plăcere și drag. Chiar dacă a durat ceva mai mult decât ar fi trebuit, rezultatul a fost super-lăudat, ceea ce mă bucură foarte tare și îmi mângâie orgoliul de om pasionat de design și alte proiecte ”de mână” :). Cei doi și-au dorit și invitații online, așa că acesta este momentul în care am conceput serviciile oferite de secasatoresc.com, care înseamnă, pe scurt, cel mai nou și mai interactiv sistem de invitat oamenii la nuntă!

Cu florile am avut o discuție scurtă (poate două?), dar semnificativă, cu Codruța de la Eventi Bianchi și am pus la cale niște buchete dezordonate și cele mai cute lumânări de cununie, dar și o masă de primire cu escort cards, printre mușchi, grâu verde și orhidee (și masa asta a fost locul meu preferat de la nuntă!)

De rochia Ioanei s-a ocupat Lena Criveanu, cu care am ajuns, astfel, la a treia colaborare de succes. Pentru mine, rochia de mireasă făcută la comandă înseamnă multe palpitații, un pic de stres adăugat de probele intermediare și surpriza produsului final. Nu e cazul Lenei, o profesionistă desăvârșită, care lucrează cu mult simț de răspundere și de la care pleci întotdeauna cu zâmbetul pe buze!

 

Ținuta a fost completată ireproșabil de mica mea echipă de magie, aka Mara Rădulescu (makeup artist) și Sorin Sun Hair (omul cu foarfeca :P). Despre care nu e nevoie să spun cuvinte mari, că mâna lor e oricum prezentă în fiecare fotografie 😛

 

Pentru dansul mirilor am mers acolo unde știam că lucrurile ies așa cum trebuie, adică la Rigadonne. Pot să vă asigur că rezultatul i-a reprezentat sută la sută pe miri și că momentul a fost lipsit de stres, de posturi inconfortabile și de mișcări (ca) de robot.

 

Ca să fie treaba documentată cum trebuie, dar și pentru că era musai să ne încurcăm un pic în Sorini, de videografie s-a ocupat Sorin Mănăstireanu – Video Boutique, care știe el bine de tot ce să facă în așa fel încât să scoată best-moments-urile din clișeu (și anonimat)!

 

În final, vreau să vă mai povestesc despre petrecere un pic. A fost dementă rău, vă zic! Invitații, dar mai ales mirii, s-au prostit cu toate props-urile haioase, chiar pe ringul de dans, s-au răcorit cu gelato bun și din belșug de la Gelato D’Amore, au avut muzică faină (aleasă pe gustul mirilor exclusiv, dar fără să se plângă nimeni de așa pricină) și au dansat cât i-au ținut picioarele. Și capul. Vorba lui Marius, dacă nici de la nunta asta nu are fotografii cu petrecere în toată regula, atunci de la care?

 

 

Mai multe fotografii – aici. Nu pot decât să îmi spun mie, dar și echipei, la mai multe!